Sunt uneori situatii in care din punct de vedere omenesc si din punct de vedere al conceptului de dreptate, unele decizii pe care le luam par sa fie justificate si corecte. Dar cu toate aceste decizia noastra totusi ne face sa ne pierdem linistea. De multe ori mi s-a intamplat si am inteles reflectand de fiecare situatie in parte, ca pierderea paci interioare indica ca ceva e gresit in atitudinea noastra sau in decizia pe care am luat-o, si ca din punct de vedere spiritual constiinta noastra ne avertizeaza ca principiile pe care Dumnezeu pe care le-a pus in inima noastra au fost incalcate. Uneori lucrurile sunt foarte clare si nu exista nici un dubiu si e usor de recunoscut ce trebuie sa spunem, cum trebuie sa actionam sau ce decizii sa luam. Dar uneori lucrurile sunt mult mai voalate si la prima vedere poti sa nu observi capcana in care cazi. La astfel de situatii se refera cred versetul „Vegheati si rugati-va, ca sa nu cadeti in ispita; duhul, in adevar, este plin de ravna, dar carnea este neputincioasa." (Mat.26:41) . Uneori oboseala, alteori puterea de convingere a celor din jur, alteori nevoia ne indeamna sa loam decizia gresita. Chiar daca am gresit exista remediul sa ne recunoastem gresala si sa ne ducem sa reparam , sa marturisim si in face celor carora am luat deciziile gresite, pentru a nu strica marturia pe care ca si crestini trebuie sa o avem.
Recent am trecut prin o astfel de situatie si pana sa pot corecta gresala pe care am facut-o au durat cateva zile in care mi-a fost greu sa suport mustrarile de constiinta. Dar cand am reusit sa indrept gresala m-am simtit eliberata si mi-am redobandit din nou pacea si linistea atat de necesare in lumea plina de stress din jurul nostru.
Imi place sa afirm ca pacea e ca un barometru care ne indica ca suntem pe drumul cel bun. Iar lipsa paci ne indica ca am ales o cale gresita.
Oare cine ne da aceasta pace? „pacea lui Dumnezeu, care intrece orice pricepere, va va pazi inimile si gandurile in Hristos Isus. (Filip.4:7)
, printr-un praf de 
