Marturisesc
ca am gasit in mediul virtual cateva suflete minunate ale caror postari le
citesc frecvent si care imi sunt de folos. Rodica, Mona si Lavinia, sunt trei
nume dragi si ma rog ca Domnul Isus sa le binecuvanteze si sa le bazeasca
cu ceata lui de ingeri. Deseori cand nu mi-am gasit cuvintele sa exprim ceea ce
cred si simt am gasit pe blogul lor exact ceea ce as fi dorit sa exprim si am
postat aici link-ul respectiv, deoarece am considerat ca trebuie sa afle si
alti care intamplator sau nu, ajung si pe blogul meu. Am deschis blogul meu la
sfatul unei prietene care m-a indemnat sa fim cat mai multe persoane care sa
spuna si lucruri frumoase legate de credinta intr-o lume virtuala in care
lucrurile urate se raspandesc prea repede. Iata de ce cand nu am puterea sa
scriu eu ceva dar gasesc alte articole demne de luat in seama le raspandesc cu
mare placere.Asa mi s-a intamplat si azi citind articolul preluat de
aici: http://lavii-osperanta.blogspot.ro/2017/01/zboara-ca-vulturul.html#comment-form
"De la o vreme au început să îmi placă păsările. Mă uit la ele și aproape că
le invidiez pentru că ele pot să zboare, iar zborul te înalță.
Ceea ce tu și eu nu știm, e că zborul se învață uneori prin durere, că pentru a atinge acele culmi înalte trebuie mai întâi să pornești de jos, de la pământ. De multe ori, tu și cu mine ne grăbim. Vrem să facem salturi uriașe, să ajungem dintr-o parte în alta fără să parcurgem vreun pas, fără să dăm peste vreun obstacol și fără să ni se interpună ceva în cale. Când nu ajungem acolo unde ne dorim, zicem că eșuăm. Unii renunță, dar ei nu știu ce pierd.
În anul 2016 m-am scufundat. Nu am știut că se poate să ajungi mai jos de nivelul pământului. Am avut impresia că dacă sunt la pământ sunt cât de jos se poate, dar în anul ce a trecut am învățat cum e să fii sub nivelul pământului. Am învățat prin durere.
În 2017 vreau să îmi iau zborul. Și nu orice fel de zbor...un zbor de vultur. Vreau să îmi deschid inima și ochii și să mă avânt cu încredere înainte.
Vreau să renasc, dar nu în orice direcție ci spre biruință, în urma pașilor lui Dumnezeu.
Ai dat vreodată de acest pasaj din Biblie?
Ceea ce tu și eu nu știm, e că zborul se învață uneori prin durere, că pentru a atinge acele culmi înalte trebuie mai întâi să pornești de jos, de la pământ. De multe ori, tu și cu mine ne grăbim. Vrem să facem salturi uriașe, să ajungem dintr-o parte în alta fără să parcurgem vreun pas, fără să dăm peste vreun obstacol și fără să ni se interpună ceva în cale. Când nu ajungem acolo unde ne dorim, zicem că eșuăm. Unii renunță, dar ei nu știu ce pierd.
În anul 2016 m-am scufundat. Nu am știut că se poate să ajungi mai jos de nivelul pământului. Am avut impresia că dacă sunt la pământ sunt cât de jos se poate, dar în anul ce a trecut am învățat cum e să fii sub nivelul pământului. Am învățat prin durere.
În 2017 vreau să îmi iau zborul. Și nu orice fel de zbor...un zbor de vultur. Vreau să îmi deschid inima și ochii și să mă avânt cu încredere înainte.
Vreau să renasc, dar nu în orice direcție ci spre biruință, în urma pașilor lui Dumnezeu.
Ai dat vreodată de acest pasaj din Biblie?
”Dar cei ce se încred în Domnul, își înnoiesc puterea, ei zboară ca
vulturii; aleargă, și nu obosesc; umblă și nu ostenesc.” Isaia 40:31
Eu nu am putut să înțeleg cu adevărat acest verset până nu am aflat povestea renașterii vulturului. Tu știai că vulturul poate să renască?
În momentul în care vulturul ajunge la vârsta de 40 de ani puterile încep să îl lase, unghiile nu-l mai ajută să își procure hrana iar ciocul i se încovoaie, grosimea penelor îi îngreunează zborul. Atunci vulturul are în față două opțiuni; să moară sau să aleagă un proces dureros de transformare timp de 150 de zile.
În acest proces, el merge pe un munte, își lovește întruna ciocul încovoiat de o stâncă până când acesta se rupe. După o perioadă de așteptare în care îi crește un nou cioc, își smulge unghiile, după ce noile unghii i se formează, își smulge penele.
După această perioadă de durere, vulturul își reia din nou zborul și trăiește încă 30 de ani.
Te-aș invita acum să recitești versetul și să meditezi.
Și încă ceva...zboară ca vulturul!"
Adorabil
versetul si frumosa interpretarea si amanuntele legate de zbor. Cine zideste pe
alti se zideste si pe sine; ori cand impartasesti altora e imposibil sa nu fi
trecut sau treci prin experienta respectiva. Da, fiecare dintre noi trecem prin
zdrobiri necesare fiecareia dintre noi personal. Multumesc Laviniei pentru ca
impartaseste astfel de ganduri minunate prin darul care l-a capatat de a
potrivi cuvintele atat de minunat pentru a reda trairile de credinta profunde,
ca sa fie de folos si altora.
Cand
eram tanara visam ca zbor era minunat, apoi am reusit sa calatoresc la munte sa
privesc de pe inaltimi, am calatorit si cu avionul si e minunat sa privesti de
sus totul. Cred cu atat mai mult ca daca te inalti prin credinta spre Dumnezeu
trairiile sunt cu enorm mai mult de grandioase, pentru ca ele iti inalta nu
numai simturile cat mai ales spiritul. Draga Lavinia fi binecuvantata.
Un utilizator YouTube a ataşat o cameră video GoPro pe spatele unui vultur care ulterior a explorat dealurile Chamonix din estul Franţei.
