Domnule...fiul dumitale mi-a zis sa iti cer..(postare preluata de pe blogul PeGinduri- Scrisa de Rodica Botan)
Rugaciunea in zilele noastre a devenit tot atit de necesara cum este necesar  aerul. Viata e complicata...si plina de drame.Multe am invatat anul asta despre  rugaciune. La inceputul anului mi-am promis ca voi spune rugaciunea Tatal Nostru  cel putin odata pe zi, considerind eu ...ca-i mai matura decit toate rugaciunile  pe care le-am rostit vreodata.
Intimplarea face ca de la inceputul  anului am ascultat o serie intreaga de predici despre rugaciunea domneasca -  parca toata lumea a fost in gind cu mine - si din fiecare predica si explicatie  am mai invatat ceva nou. Aseara am auzit o istorioara care sa explice altceva  despre rugaciune. Domnul Isus a spus sa cerem Tatalui dar sa cerem in Numele  Lui.
Multi oameni se roaga...si unii se roaga la sfinti, la icoane...mai  stiu eu la ce... Domnul Isus ne-a invatat cum sa ne rugam. El insusi isi  petrecea mult timp in rugaciune...si asta iara mi se pare atit de  interesant...Fiul Lui Dumnezeu are nevoie sa se roage Tatalui...Oare de ce?  Darmite noi...atuncea...? Daca El a trebuit sa se roage ca sa razbeasca in viata  asta...El...Fiu de Dumnezeu...cu cit mai mult noi?
Dar sa revin la faptul  ca Domnul Isus i-a invatat pe ucenici sa ceara de la Tatal in Numele Lui. Si ca  sa intelegem mai bine cum vine asta am sa va povestesc istorioara care am  auzit-o...si o sa faca si pentru voi ...sper...tot atit de multa lumina si sens  cit a facut pentru mine.
Un tata ii celebreaza ziua fiului sau si invita  la un parc de distractii pentru copii, pe vreo 10 prieteni ai baiatului lui. A  cumparat biletele si statea de-acuma la poarta si fiecare prieten al baiatului  primea tichetul cu care putea intra inauntru ca sa se joace. Asa au trecut  citiva dintre baieti prin fata lui si el i-a intins fiecaruia tichetul. La urma  apare un baietel pe care tatal nu-l recunoaste...Tatal se uita cumva incruntat  si ii spune...
-Dar tu cine esti...ca nu-mi amintesc sa te fi vazut pina  acuma. La care baietelul raspunde cam fisticit...
-Domnule...fiul dumitale  mi-a zis sa-ti cer un tichet ca sa intru...
-Aaaa...daca fiul meu te-a  trimis, atunci sigur...uite tichetul.
Nici un alt nume oricit de important ar  fi fost acel nume nu i-ar fi putut da prichindelului tichetul de intrare- in  afara de numele baiatului acestui domn. Asa si noi...prin intermediul Fiului  avem intrare libera , avem posibilitatea sa discutam cu Tatal si sa aducem  cererile noastre in fata Lui.
Stiu ca cei care invoca pe nu stiu care  sfint si se roaga la nu stiu care icoana o sa fie furiosi cu mine. Dar va trece.  Noi sintem crestini cu totii si toti trebuie sa cautam Adevarul in Biblie. Sa  lasam formele si traditiile si  preferintele noastre personale si sa cautam asa  cum cautau primii crestini dupa Adevar- dar sa-L cautam acolo unde este - in  Scriptura. Si daca vreti sa va suparati pe mine- n-aveti decit - dar dupa ce va  trece, luati Biblia din curiozitate si vedeti daca ceea ce am spus aici este  gresit. Si daca am gresit cu ceva sint gata sa corectez.
CATEVA CUVINTE...
Sunt recunoscatoare Domnului Isus pentru ca exist si am calatorit pana aici, si voi calatori si mai departe doar prin dragostea si harul Sau. Tot El m-a facut constienta ca talantul ce mi l-a dat trebuie sa-l pun in negot, ca lumina Lui trebuie s-o arat si altora, iar ca hrana sa fie buna trebuie sa pun si sare. Daca tot ceea ce am primit pana acum si voi primi si de acum inainte mi-a fost mie de folos si imi va fi de folos , cu siguranta le va fi si altora.

 
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu