Psalmii 34
1. (Un psalm alcatuit
de David cand a facut pe nebunul in fata lui Abimelec si a plecat izgonit de
el.) Voi binecuvanta pe Domnul in orice vreme; lauda Lui va fi totdeauna in
gura mea.
2. Sa mi se laude
sufletul in Domnul! Sa asculte cei nenorociti si sa se bucure.
3. Inaltati pe Domnul
impreuna cu mine. Sa laudam cu totii Numele Lui!
4. Eu am cautat pe
Domnul, si mi-a raspuns: m-a izbavit din toate temerile mele.
5. Cand iti intorci
privirile spre El, te luminezi de bucurie, si nu ti se umple fata de rusine.
6. Cand striga un
nenorocit, Domnul aude si-l scapa din toate necazurile lui.
7. Ingerul Domnului
tabaraste in jurul celor ce se tem de El si-i scapa din primejdie.
8. Gustati si vedeti
ce bun este Domnul! Ferice de omul care se increde in El!
9. Temeti-va de
Domnul, voi, sfintii Lui, caci de nimic nu duc lipsa cei ce se tem de El!
10. Puii de leu duc
lipsa si li-e foame, dar cei ce cauta pe Domnul nu duc lipsa de niciun bine.
11. Veniti, fiilor, si
ascultati-ma, caci va voi invata frica Domnului.
12. Cine este omul
care doreste viata si vrea sa aiba parte de zile fericite?
13. Fereste-ti limba
de rau, si buzele de cuvinte inselatoare!
14. Departeaza-te de
rau si fa binele; cauta pacea si alearga dupa ea!
15. Ochii Domnului
sunt peste cei fara prihana, si urechile Lui iau aminte la strigatele lor.
16. Domnul Isi
intoarce fata impotriva celor rai, ca sa le stearga pomenirea de pe pamant.
17. Cand striga cei
fara prihana, Domnul aude si-i scapa din toate necazurile lor.
18. Domnul este
aproape de cei cu inima infranta si mantuieste pe cei cu duhul zdrobit.
19. De multe ori vine
nenorocirea peste cel fara prihana, dar Domnul il scapa intotdeauna din ea.
20. Toate oasele i le
pazeste, ca niciunul din ele sa nu i se sfarame.
21. Pe cel rau il
omoara nenorocirea, dar vrajmasii celui fara prihana sunt pedepsiti.
22. Domnul scapa
sufletul robilor Sai, si niciunul din cei ce se incred in El, nu este osandit.
Pe vreamea cand m-am intors la Domnul Isus am primit o carte de cantari crestine de la un frate. La acea vreme nu aveam acces la youtobe, si nici nu cunosteam multi crestini . Deseori rasfoiam cartea si in dorinta de a canta imi venea in minte si o melodie pentru acea cantare. Si Psalmul 34 e unul din cantecele pe care le-am fredonat fara sa fi auzit vreodata vre-o varianta de melodie pentru el. Interesant ca fara sa am partitura, am putut canta si retine melodiile pentru acele cantece. Cand le-am auzit cantate de altii unele melodii erau destul de asemanatoare cu cele cantate de mine altele nu. Au trecut anii dar eu mai tin minte linia melodica de atunci. La vremea aceea am marturisit unei surori acele experiente cu entuziasm, dar am invatat ca nu toata lumea poate privi cu ingaduinta si intelegere astfel de experiente care ies din "tipare" Si o alta " ciudatenie" legata de cantarile crestine este aceea ca desi pentru mine la scoala cand eram copil era un chin sa memorez poezii cand a fost vorba de cantece crestine acestea nu au reprezentat o problema pentru mine sa le memorez cu foarte mare usurinta.
La cinci ani de cand ma intorsesem la Domnul, era inainte de sarbatoarea Invierii Domnului, si facusem curatenie generala in toata casa. Unul din copii era la scoala celalalt in varsta de cinci ani era cu mine acasa. Uitasem doar pe bufetul de la bucatarie sus de tot aproape de tavan sa schimb hartiile ce protejau mobila de depunerile de praf si grasime. Aveam o scara asa ca m-am hotarat sa fac si aceasta ultima remediere. Desi sfatul mamei mi-a venit in minte " sa nu pui niciodata scara pe gresia din bucatarie direct fara covor ca poate sa alunece si sa cazi" eu am ignorat acel gand, desi Biblia ne spune sa ascultam de parintii nostri ca sa traim zile fericite pe pamant. Asa ca pentru ca, covorul era proaspat spalat si nu doream sa il murdaresc, am pus scara fara covor si inevitabilul s-a intamplat. Ajunsa pe ultima treapta scara s-a desfacut si eu am cazut de la o distanta de un metru si ceva pe scara si cand cu greu m-am ridicat, a venit si cel mic din camera alaturata. Am dat slava Domnului ca copilul nu a fost acolo sa fi cazut peste el. Dar am constata ca mana dreapta o aveam de la cot intoarsa spre spate si burta ma durea ingrozitor. Am rugat baietelul sa sune la vecina mea. Intre timp am stirgat la Domnul cu disperare ce voi face eu cu mana. Vreau sa marturisesc ca aveam niste durei ingrozitoare si nu as fi indraznit sa misc nici un pic mana. Ceea ce s-a intamplat pana sa vina vecina in cateva minute nu imi pot explica nici azi omeneste. Cu o vointa si o dorinta acuta m-am trezit ca am intors mana si s-a asezat in pozitie normala flexata la piept. Pe perioada aceasta de cateva secunde durerile au incetat si deabia cand mana a ajuns inapoi ele au continuat in intensitate. A aparut apoi vecina, a sunat la sotul meu, am mers la spital mi-a pus mana partial in ghips dar nici un os nu era rupt. In schimb Doctorul mi-a spus ca la acelasi cot aveam o cicatrice mai veche si m-a intrebat daca mai avusesem vreodata mana rupta. Nu mi-am amintit de asa ceva si i-am spus ca nu. Am stat o luna de zile cu mana in acea pozitie , si au durat luni de zile pana am putut s-o folosesc in totalitate. In timp mi-am adus aminte de un incident in urma cu alti zece ani cand aveam primul copil mic si in acea iarna geroasa era mult ghetus pe jos, si eu fiind cu copilul in brate am alunecat si in instinctul de am proteja copilul am cazut in cot. Desi m-a durut cotul ingrozitor , faptul ca am reusit sa protejez copilul si nu a patit nimic, m-a facut sa trec peste acea durere care a tinut luni de zile. Abia acum aflam ca si atunci Dumnezeu a avut grija si atunci si in acest incident ceea ce scrie in acest psalm la versetul douazeci ca toate oasele ni le pazaste ca niciunul din ele sa nu ni se sfarme. E interesant ca citisem de multe ori acest psalm dar acest verset parca il vedeam pentru prima oara si il percepeam cu o intensitate deosebita. Legat de acest incident aveam sa aflu peste inca zece ani la o ecografie ca splina mea prezinta multe cicatrici ca si cum as fi suferit un acident grav. Tot asa pe moment cand mi sa-a spus nu mi-am amintit de nici un acident grav. Deabia ulterior mi-am dat seama ca in acea cadere si una din treptele scarii care imi intrase in burta mi-a intrat probabil in splina. Nu am stiut atunci si poate nu as fi aflat niciodata ce minunat ne pazeste Domnul chiar si de ccea ce nu stim. Desiguri viata mea a mai fost pusa de atunci deseori in cumpana si prin imprjurari "deosebite" am reusit sa supravietuiesc. Dupa asemenea experiente zdruncinatoare dar si inaltatoare e imposibil sa nu crezi ca Domnul e cel ce vegheaza asupra ta. Si eu nu ma indoiesc de asta chiar si cand vremurile par potrivnice, deoarece un alt verset din Romani opt cu douazeci si opt spune ca "toate lucrurile lucreaza impreuna spre binele celor ce Il iubesc pe Dumnezeu"
Eu cred ca atunci cand facem ceva dupa voia Domnului si spre slava Sa versetul "Pot totul in Hristos care ma intareste" devine extrem de viu si Cuvantul Lui are putere. Sa dea Dumnezeu ca in noul an in care am pasit 2016 sa fim din ce in ce mai increzatori in Cuvantul viu si lucrator care sa ne ajute sa semanam din ce in ce mai mult cu Chipul Domnului nostru Isus Hristos.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu