luni, 26 septembrie 2011
duminică, 25 septembrie 2011
O DULCE AMINTIRE...
 |
| Carmen, Agaftea, Gabriela |
Amintirile dau consistenta treceri noastre pe aici si ne aduc aminte de cei dragi care nu mai sunt printre noi. De curand mama mi-a adus cateva fotografii vechi care le-a marit la un studiou si imbunatatit deoarece erau deteriorate, printre ele era una cu mine, bunica si verisoara mea, cand eu aveam patru ani. Am mangaiat imaginea bunicii si am plans ca un copil... Cand le simtim lipsa si ne este dor de ei, o farama materiala cat de mica, si amintirea lor e tot ce ne poate mangaia in prezent. Nu putem face altceva. Cei care au plecat ..nu se mai intorc inapoi ori cat ne-am dori...nu putem decat sa le simtim lipsa...ramanem doar cu binecuvantarea lor si amintirea lor, asta e tot...daca ne vine sa plangem in amintirea lor de sa sa ne oprim lacrimile calde sa curga pe obraz? nu castigam nimic daca ne oprim sa ne ravarsam dulcea amintire a celor dragi timp de cateva clipe pline de dor... odata ce am, varsat lacrimile noastre, vom simti afinitatea ce ne lega de acele timpuri petrecute impreuna , precum o imbratisare plina de dragoste...pana ne-om revedea , caci speranta noastra este ca ne vom intalni ne vom bucura dupa ce vom parasi si noi aceste locuri. E o promisiune ce o gasim pe paginile Scripturii si in care eu cred.
Bunica mea , Agaftea, a fost , si ramane in inima mea, una dintre cele mai dragi peroane care a insemnat enorm de mult, pentru viata mea. M-a iubit, m-a ingrijit, m-a obladuit cum a stiut mai bine pe cand eram bolnava, m-a educat, s-a rugat pentu mine si mi-a vorbit de Domnul Isus. Mi-a fost greu, si imi este greu ca nu mai e alaturi de mine, dar speranta ca o voi revedea acolo sus , imi da putere sa trec peste aceasta. Pana atunci ma mangaie amintirea dragostei ei si lacrimile calde ce mi se preling pe obraz...
sâmbătă, 24 septembrie 2011
DACA SUPRAVIETUIESI SA STI CA TE IUBESC
Dupa cutremur, cind echipele de salvare au inceput sa caute printre ruine dupa supravietuitori, au ajuns la casa unei tinere femei si printre crapaturile casei darimate i-au vazut corpul. Pozitia ei insa era cam ciudata ca era parca ingenunchiata pentru rugaciune; corpul era inclinat inainte - miinile parca erau suport pentru un obiect. In cadere, acoperisul i-a zdrobit spatele si capul.
Vazind atitea dificultati ca sa o scoata de acolo, conducatorul grupei de salvare intinse totusi mina printr-o crapatura ingusta ca sa o atinga. Spera ca totusi femeia sa fie in viata. Dar corpul rece si teapan l-a convins ca femeia a decedat.
Impreuna cu ceilalti membrii din grupa lor au inceput sa se departeze de casa ei indreptindu-se spre o alta cladire ca sa caute dupa supravietuitori acolo. Dar ceva parca l-a tras inapoi sa se mai uite odata. Din nou a ingenunchiat linga crapatura aceea ingusta pe unde vazuse femeia si a intins mina sa caute in spatiul de sub corpul femeii. Dintr-o data a scos un tipat …
-Un copil…am gasit un copil…
Cu totii au inceput sa lucreze impreuna sa inlature gramezile de materiale si obiecte din jurul corpului acestei femei. Un baietel de 3 luni infasat intr-o paturica cu floricele era inca sub corpul neinsufletit al mamei lui. Era clar ca femeia facuse un ultim efort si un ultim sacrificiu ca sa-si salveze fiul. Cind casa a inceput sa se naruie ea si-a adapostit copilul cu propriul ei corp. Baietelul inca dormea cind echipa de salvare l-a scos de acolo. Un doctor a venit si l-a examinat. Cind i-au deschis paturica au gasit un telefon celular. El avea scris in el un mesaj. Mesajul spunea…”Daca ai sa supravietuiesti, sa sti ca te iubesc”. Cei prezenti si-au dat unul altuia celularul ca sa citeasca mesajul. Toti cei care au citit mesajul aveau lacrimi in ochi…”Daca supravietuiesti, sa stii ca te iubesc”…asa este dragostea unei mame…(preluat de pe blogul :Pe Ginduri")
INCA CEVA DESPRE BUCURIE
"Sunt unii care cred că acesta-i rostul creştinului: să plângă.
Dumnezeu să le ajute la cei care vor să plângă, să plângă, dar să ştiţi că nu asta e atitudinea cea adevărată. Atitudinea cea adevărată este atitudinea bucuriei:
„Ca bucuria Mea s-o aibă deplină întru ei”, „Acestea vi le spun ca bucuria Mea să fie deplină întru voi”.
Spune Domnul Hristos: „Voi sunteţi trişti iar lumea se bucură. Femeia, când e să nască, se întristează că a venit ceasul ei – deci a venit ceas de durere – dar după ce a născut copilul se bucură că s-a născut om pe lume. Şi voi acum sunteţi trişti – erau trişti ucenicii pentru suferinţele Domnului Hristos – dar iarăşi Mă veţi vedea şi se va bucura inima voastră şi bucuria voastră nimeni nu o va lua de la voi” (Ioan 16, 20-22). Iată atâtea şi atâtea gânduri care dau bucurie, care sunt temeiuri pentru bucurie, care trebuie să ne facă să ne reproşăm întristările şi împuţinările şi întunecările câte le putem avea.
Orice bucurie care porneşte din Dumnezeu e o bucurie pe care ţi-o dă Dumnezeu.
Mi-aduc aminte că în casa noastră, cândva, a fost vorba de o cântare în care erau cuprinse cuvintele: „Bucurie, bucurie, vorbă frumoasă în pustie”.
Parcă ar fi vrut cineva să spună, prin aceste versuri, că bucuria e ceva absent din viaţa omului, că e o vorbă frumoasă, dar o vorbă frumoasă degeaba, pentru că nu se realizează sau nu se prea realizează. Cine a alcătuit textul cântării respective şi a spus cuvântul acesta, se vede că a privit în jur şi a văzut multe necazuri în lumea aceasta şi s-a gândit că oare în acest context existenţial, în lumea aceasta, ar putea cineva să se bucure cu adevărat?
Adevărul este că noi, cei care avem credinţa creştină şi care avem o experienţă duhovnicească, ştim că bucuria e o realitate pentru cel ce crede.
Bucuria succesului poate să fie o împlinire, dar o împlinire adevărată trebuie să vină din ceva mai presus de noi.
Nu putem noi cuprinde în sufletele noastre câtă bucurie vrea Dumnezeu să ne dea..."
[Teofil Pârâianu - "Veniţi de luaţi bucurie!"]
VERSETELE ZILEI
 |
| Adăugaţi o legendă |
"Tot asa si voi, bucurati-va, si bucurati-va impreuna cu mine." (Filip.2:18)
"Bucurati-va totdeauna in Domnul! Iarasi zic: Bucurati-va!" (Filip.4:4)
"Bucurati-va intotdeauna." (1Tes.5:16)
joi, 22 septembrie 2011
marți, 20 septembrie 2011
VERSETUL ZILEI
duminică, 18 septembrie 2011
DA EU STIU
Sa cantam din toata inima cu bucurie aceasta melodie plina de adevar asa cum o canta si acesti tineri...
(faceti abstractie de aplauzele de la sfarsit)
GANDURI DE DIMINEATA...
Ce oportunitate minunata ne-a dat Dumnezeu. Ne-a creat cu multa dragoste si pricepere , ne-a dat intelegere si potentiale nebanuite pentru a fi oricand gata sa intram in partasie , comuniune cu El. Ce har minunat sa ne faca asemeni chipului Sau „Sa facem om dupa chipul Nostru, dupa asemanarea Noastra”.
Ma uimeste cat de complex suntem creati si modul in care gandim. Suntem una din multele creatii minunate ale lui Dumnezeu. Ma uimeste de asemenea ca desi noi am ales sa ne indreptam privirea si actiunile spre un drum gresit cazand in pacat, dragostea Sa desavarsita pentu noi a adus l-a indeplinire planul de rascumparare prin jertfa Domnului Isus. „Dar Dumnezeu Isi arata dragostea fata de noi prin faptul ca, pe cand eram noi inca pacatosi, Hristos a murit pentru noi.” (Rom.5:8)
Interesant este ca aceasta decizie deriva nu din faptul ca am facut noi ceva, si nici ca am merita asa ceva ci din faptul ca dragostea Sa vrea cu disperare sa ne salveze in ciuda incapatanarii noastre. Avem tendinta de a cauta bucuria, implinirea in lucrurile create de Dumneseu si nu in Dumnezeu. Si desi falimentam in a fi impliniti greu vedem ca privirile , gandurile ar trebui sa se indrepte spre Cel ce ne-a creat. Ma uimeste de multe ori rabdarea ce o are Dumnezeu cu noi care cu siguranta deriva din Dragostea Sa. „Domnul mi Se arata de departe: "Te iubesc cu o iubire vesnica; de aceea iti pastrez bunatatea Mea!”(Ier.31:3).
Ca ficare de pe acest pamant am ratacit si eu si am fost o pacatoasa care a beneficiat prin har de indurarea Domnului Isus. Ceea ce m-a facut pe mine sa inteleg dragostea lui Dumnezeu a fost oportunitatea pe care mi-a dat-o Dumnezeu de a fi mama. A fost o minune ca am putut avea doi copii in ciuda unor probleme. Dar nu acesta a fost momentul cel mai important cand am inteles dragostea, ci sentimentul matern ce l-a desavarsit Domnul in mine si dragostea de mama care doreste, in ciuda incapatanarii copilului, tot ce e mai bun pentru el. Dorinta mea ca parinte de ai arata calauzirea potrivita si al face sa inteleaga pe copil ca il iubesc si vreau ce e mai bun pentru el. Extrapoland deseori m-am gandit ca prin aceleasi framantari si dorinte trece si Tatal nostru ceresc privind la noi .Si oricat de mare ar fi dragostea noastra pentru copiii nostrii, dragostea lui Dumnezeu pentru noi e si mai mare. De cele mai multe ori ca si noi parinti pe copiii nostrii , si Domnul trebuie sa ne mustre si pe noi pentru binele nostru „Caci Domnul mustra pe cine iubeste, ca un parinte pe copilul pe care-l iubeste!” (Prov.3:12)
E greu de scris in cuvinte cat sunt recunoscatoare lui Dumnezeu ca m-a creat, ma iubeste , ca m-a rascumparat si ma calauzeste clipa de clipa in calatoria mea pe acest pamant....
Catalin si Ramona - Ca un copil
vineri, 16 septembrie 2011
MANA TATALUI
Superba poza dar mai ales sunt convinsa placut moment pentru un parinte…Asa ar trebui sa ne tinem si noi de mana Tatalui nostru ca u copil…
joi, 15 septembrie 2011
VERSETUL ZILEI
marți, 13 septembrie 2011
duminică, 11 septembrie 2011
VERSETUL ZILEI
„În ziua aceea, nu Mă veţi mai întreba de nimic. Adevărat,
adevărat vă spun că, orice veţi cere de la Tatăl în Numele
Meu, vă va da (Ioan 16:23)
sâmbătă, 10 septembrie 2011
vineri, 9 septembrie 2011
miercuri, 7 septembrie 2011
CADOUL CEL MAI DE PRET
Un film ce merita vizionat. Domnul Isus sa ne dea intelepciune cum sa ne sfatuim copiii la orice varsta pentru a merge pe o cale buna si placuta lui Dumnezeu, pentru a face fata incercarilor vietii.
(multumesc Rodica pentru sugestie)
duminică, 4 septembrie 2011
VERSETUL ZILEI
sâmbătă, 3 septembrie 2011
VERSETELE ZILEI
"Si mi-ai prefacut tanguirile in veselie, mi-ai dezlegat sacul de jale si m-ai incins cu bucurie," (Ps.30:11)
"Tu iubesti neprihanirea si urasti rautatea. De aceea, Dumnezeule, Dumnezeul Tau Te-a uns cu un untdelemn de bucurie, mai presus decat pe tovarasii Tai de slujba." (Ps.45:7)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)