DESPRE POCAINTA SI CREDINTA

POCAINTA si CREDINTA

“Pocăiţi-vă dar, şi întoarceţi-vă la Dumnezeu, pentru ca să vi se şteargă păcatele, ca să vină dela Domnul vremile de înviorare.”

Faptele Apostolilor 3:19

            Cuvantul “Pocainta” este controversat in contextul social din Romania zilelor noastre. Pentru cei mai multi, ea reprezinta o grupare sectara de credinciosi evanghelici (baptisti, penticostali, carismatici, adventisti, etc.), care prin parerile, presupozitiile si modul lor de viata ies din perspectiva majoritatii asupra valorilor sau prioritatilor de viata.

Ce cred cei din jurul tau despre POCAINTA? Cum ai vazut tu pana acum POCAINTA?

            Pocainta si Credinta apartin de CONVERTIRE, care inseamna raspunsul nostru intentionat si voit la chemarea lui Dumnezeu, prin care ne pocaim de pacatele noastre in mod sincer si acceptam prin credinta solutia si perspectiva noua de viata in Isus Cristos.  Convertirea (pocainta si credinta) este raspunsul uman la planul de mantuire al lui Dumnezeu realizat prin jertfa lui Isus Cristos.

Cuvantul “Convertire” inseamna intoarcere, ceea ce implica o intoarcere spirituala de la pacat la Cristos prin credinta.

                        1. POCAINTA:

2 Corinteni 7:10 arata ca Pocainta este un pas elementar care duce la mantuire: “pocăinţa care duce la mîntuire”.

Def: Pocainta inseamna o profunda parere de rau pentru pacat, o renuntare categorica la pacat si un  angajament sincer de a parasi pacatul, umbland in ascultare de Cristos.

            Pocainta este o intelegere la nivel intelectual combinata cu o decizie personala de renuntare la modul vechi de traire. Termenul in greaca este METANOIA = schimbarea mintii sau a se razgandi, cu privire la realitatea spirituala personala. Luca 15:17 Fiul risipitor “si-a venit in fire”, iar versetele 18-19 el recunoaste (intelectual) vinovatia si nevrednicia lui.

            Domnul Isus a predica despre Pocainta: 1. Pocainta este pentru cei pacatosi (Luca 3:32); 2. Pocainta poate fi amanata dar cu consecinte grave (Betsaida si Horazinul Luca 10:13); 3. Pocainta duce la izbavire de judecata divina (Luca 13:3 si 5); 4. Pocainta unui singur pacatos face bucurie in cer (Luca 15:7 si 10); 5. Pacatosul trebuie mustrat, iar daca se pocaieste de pacatul lui, trebuie iertat (Luca 17:3); 6. Pocainta trebuie predicata tuturor oamenilor (Luca 24:47).

            Isus arata in pilda Fariseului si a Vamesului (Luca 18:9-14) ca pocainta inseamna si sa-ti recunoasti nevrednicia inaintea lui Dumnezeu, cat si dependenta totala fata de mila si indurarea divina in reabilitare. Zacheu (Luca 19:8) este exemplul unui om care s-a pocait in prezenta lui Isus, dar Tanarul bogat (Marcu 10:17-22) este exemplul unui om care nu a putut sa plateasca pretul pocaintei (sa renunti la anumite aspecte cerute de Domnul).

            In cartea “Faptele Apostolilor”, chemarea la pocainta era un element indispensabil in predicarea apostolica (Fapte 2:38, 3:19, 8:22, 17:30, 20:21, 26:20).

Faptele Apostolilor 5:31 (Pe acest Isus, Dumnezeu L-a înălţat cu puterea Lui, şi L-a făcut Domn şi Mîntuitor, ca să dea lui Israel pocăinţa şi iertarea păcatelor) si 11:18 (Dupăce au auzit aceste lucruri, s-au potolit, au slăvit pe Dumnezeu, şi au zis: „Dumnezeu a dat deci şi Neamurilor pocăinţă, ca să aibă viaţa.”) pot fi interpretate in sensul in care Dumnezeu este cel care da pocainta, iar omul nu e responsabil de nimic (depinde cui da Domnul pocainta). Dar trebuie sa intelegem ca aceste 2 versete marcheaza o etapa noua in planul de mantuire al lui Dumnezeu, cu un nou capitol pentru evrei si pagani. Dumnezeu nu forteaza pocainta, El doar o porunceste (Fapte 17:30 Dumnezeu nu ţine seama de vremurile de neştiinţă, şi porunceşte acum tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască) si  indeamna la ea (Rom 2:4 Nu vezi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă?).

Ce se pare greu lumii in pocainta? Care sunt cateva lucruri grele pentru tine in pocainta ta?

            2. Credinta:

Fapte 16:30-31 „Domnilor, ce trebuie să fac ca să fiu mîntuit?” Pavel şi Sila i-au răspuns: „Crede în Domnul Isus, şi vei fi mîntuit tu şi casa ta.”

Def: Credinta inseamna sa accepti si sa fii convins de ADEVARUL lui Dumnezeu despre Mantuirea oferita de El. Credinta implica acceptare, supunere si incredere fata de ceva sau cineva – Evrei 11:1 “credinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile cari nu se văd” (Ev 11:6!!). Pocainta si credinta reprezinta 2 parti ale aceleasi monede – nu pot fi separate. Mantuirea nu se realizeaza prin faptele bune sau religioase ale oamenilor (Ef 2:8, Tit 3:5, 2 Tim 1:9), iar faptele sunt roade ale omului mantuit.

Ioan 3:16 – Cine este tinta credintei in mamntuire? De ce ne izbaveste credinta aceasta? Care este rezultatul credintei?

            Pocainta reprezinta atitudinea noastra in fata Harului si a Planului de mantuire al lui Dumnezeu. Credinta este raspunsul si unealta de acceptare si aplicare al planului de mantuire la viata personala. In convertire, Dumnezeu are partea Lui (jertfa lui Isus, cercetarea Duhului, dragostea Tatalui, etc) iar omul isi are partea lui (pocainta si credina), Ef 2:8 (Caci prin Har/divin ati fost mantuiti, prin credinta/uman).

            In Ioan 6:47 observam ca Isus conditioneaza viata vesnica de credinta in El. In versetul 54 Domnul spune: “Cine mănîncă trupul Meu, şi bea sîngele Meu, are viaţa vecinică; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi”. A manca si a bea inseamna a fi partas la jertfa Lui, dar nu fizic ci spiritual, aceasta aplicare (impartasire) la persoana proprie se face prin credinta.

                        3. Nasterea din Nou:

            Cand omul raspunde prin credinta si pocainta veritabila la harul mantuitor al lui Dumnezeu, are loc nasterea din nou – Ioan 3:3 „Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu.”

Def: Nasterea din nou sau REGENERAREA implica transformarea spirituala a naturii/fiintei umane in urma prezentei si lucrarii Duhul Sfant. Alte expresii sinonime: “nascut din Dumnezeu”, “nascut prin Cuvant”, sau “faptura noua”.

            Nasterea din nou reprezinta doar primul pas in viata nou. Consideram ca aceasta nastere este un eveniment si nu un proces (versetele biblice indica un punct cheie si nu un proces continuu – verbele sunt la trecut si nu prezent continuu). Cu toate ca este dificil de a preciza momentul nasterii din nou (Ioan 3:8 “Vîntul suflă încotro vrea, şi-i auzi vuietul; dar nu ştii de unde vine, nici încotro merge. Tot aşa este cu oricine este născut din Duhul”), totusi stim sigur faptul ca in urma nasterii din nou urmeaza PROCESUL SFINTIRII, sau a maturizarii spirituale, care se marcheaza concret prin RODIRE – IN FAPTE, VORBE, GANDURI SAU ATITUDINI – Galateni 5:16-25!!!

            Nasterea din nou este un eveniment supranatural care nu se poate realiza prin efortul uman – Ioan 3:6 Ce este născut din carne, este carne, şi ce este născut din Duh, este duh. Dumnezeu poate sa schimbe inima si fiinta omului (Matei 19:26).

Efeseni 2:8-9

“Caci prin HAR ati fost mantuiti, prin CREDINTA. Şi aceasta nu vine dela voi; ci este darul lui Dumnezeu. NU PRIN FAPTE, ca să nu se laude nimeni.”