CATEVA CUVINTE...

Sunt recunoscatoare Domnului Isus pentru ca exist si am calatorit pana aici, si voi calatori si mai departe doar prin dragostea si harul Sau. Tot El m-a facut constienta ca talantul ce mi l-a dat trebuie sa-l pun in negot, ca lumina Lui trebuie s-o arat si altora, iar ca hrana sa fie buna trebuie sa pun si sare. Daca tot ceea ce am primit pana acum si voi primi si de acum inainte mi-a fost mie de folos si imi va fi de folos , cu siguranta le va fi si altora.

vineri, 25 ianuarie 2013

CHIPURILE SUNT OGLINZI

Casa Celor 1000 de oglinzi
Cu mult timp in urma, intr-un satuc, se gasea un loc cunoscut drept “Casa celor 1000 de oglinzi”. Un catelus mititel, vesel din fire, afland de acest loc, s-a hotarat sa-l viziteze. Cand a ajuns, sarea fericit pe scari si a intrat in casa. S-a uitat pe hol cu urechiusele ciulite si dand din coada.
Spre marea sa surpriza, s-a trezit privind la alti 1000 de catelusi fericiti, care dadeau din coada ca si el. A zambit, si a primit inapoi 1000 de zambete, la fel de calde si prietenoase. Cand a plecat, s-a gandit: “Este un loc minunat. Ma voi intoarce sa-l vizitez!”.
In acelasi sat, alt caine, care nu era la fel de fericit ca primul, s-a hotarat si el sa viziteze casa. A urcat cu greu scarile, cu coada intre picioare, si capul lasat. Cand a vazut 1000 de caini neprietenosi uitandu-se la el, s-a speriat si s-a zbarlit pe spate, maraind. Cand ceilati 1000 de caini au inceput si ei sa maraie, a fugit speriat. O data iesit afara, s-a gandit: “E un loc ingrozitor, nu ma mai intorc acolo niciodata”.
Morala: Toate chipurile sunt oglinzi.

5 comentarii:

  1. Aceasta pilda pt mne a avut efect mare...si m-a ajutat in schimbare.De cate ori cineva era nervos in fata mea ma duceam acasa si faceam introspectie...si gaseam intradevar ca intre mine si el nu e diferenta...si gaseam cauza in mine, in comportamentul meu trecut, in viata mea.si inca o pilda m-a mai ajutat mult,mult...cea cu staretul,calugarii si sfantul-pustnic...minunata postare ta.reamintirea e necesara.Multumesc!

    RăspundețiȘtergere
  2. Sa fi binecuvantata!
    Eu in relatia mea cu Dumnezeu am invatat foarte multe mai ales de cand am devenit mama. Am priceput mult cum poate fi de dureros pentru Tata cand fac de capul meu si nu il ascult desi imi vrea binele. Am mai invatat ca trebuie sa perseveres si sa tot repet a face lucrurile dupa voia lui Dumnezeu ca sa imi intre in reflex si sa devina un mod de a gandi si actiona permanent. Si acest proces cu siguranta nu se va incheia pana vom sfarsi calatoria aici. Si mie imi place sa citesc astfel de lucruri care ma readuc pe linia de pluctire si conzider ca daca mie mi-au fost de folos si altora le va fi. Si apoi cine zideste pe altul se zideste pe sine. O prietena m-a convins sa deschid acest blog si am realizat ca are dreptate nu poti tine lucrurile bune numai pentru tine trebuie sa le impartasesti si altora.

    RăspundețiȘtergere
  3. Ai dreptate..si prietena ta are dreptate...si ma bucur ca pot fi aici, pe acest blog si sa citesc.chiar daca uneori nu comentez, dar citesc.sa ai o seara minunata!

    RăspundețiȘtergere
  4. :) Prietena aia care ti-a zis sa deschizi blogul este impresionata de munca ta...Dumnezeu sa te binecuvinteze si pe tine si blogul tau...Love you...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Imi reamintesc ca pe cand eram doar un prunc deabia nascut din nou si vroiam sa invat totul dintr-o data am participat la o predica a fratelui Jhon Sanders in casa unui frate. Toata predica a avut drept tema sa ascultam de Domnul si sa ascultam soapta sa , sa deosebim cand ne vorbeste Dumnezeu. A fost facinanat totusi "bucatele au fost prea tari" si totusi nu intelegeam cum pot face practica aceasta. Asa ca la sfarsitul predici l-am intrebat exact ceea ce ma framanta. Cu vocea blanda cu un zambet pe fata. Mi-spus ca Domnul va avea grija si in timp voi invata asta. Ani au trecut si acum imi amintesc cu placere de acea conversatie si ma bucur ca am mai crescut un pic si pot vedea si auzi mai bine de cat atunci. Si ma bucur ca Domnul in bunatatea sa ne creste si ne indruma. De aceea cand un indemn este transmis prin cineva trebuie sa recunoastem ca e de la Domnul si sa facem ceea ce El ne indeamna. Consider draga mea ca Domnul te-a folosit pentru a ma incuraja sa pun talantul in negot asa cum e si firesc. Multumesc Lui pentru tine si pentru toti cei pe care trec pe aici si pot fi mangaiati, intariti, inveseliti si in felul asta sa le dau "o mana de ajutor" si sa plece de aici bucurosi ca au primit ce asteptau. Chiar daca unii sunt trecatori tacuti nu e nici un bai nu toata lumea poate fi la fel de comunicativa, sau poate starea in care e nu ii permite sa fie altfel. Tot ce imi doresc este sa poata gasi ce cauta, si asta numai Domnul stie si poate aranja.... Domnul isi va face partea Sa iar eu voi face partea care mi-a incredintat-o mie.

      Ștergere